Mânzul (1959) După o povestire de M. Șolohov. Într-unul dintre escadroanele Armatei Roșii, iapa soldatului Trofim a fătat un mânz. „Împușcați-l!” — a ordonat comandantul escadronului. Dar Trofim n-a avut inimă să ridice arma asupra unei făpturi neajutorate. Așa a rămas mânzul alături de escadron. Mai târziu, însă, mânzul a rămas în urmă. Abia în dimineața următoare, împreună cu albii cazaci, și-a ajuns din urmă mama. Auzind chemarea iepei, mânzul s-a aruncat în apa râului care îi despărțea și a început să se înece. Trofim a sărit să-l salveze. Când soldatul, fericit, a ieșit la mal cu mânzul, glonțul unui ofițer alb l-a lovit.
